Ce pot face? (Timp liber)
Turism cultural – istoric
În fiecare din cele trei comune există locuri care păstrează fie urmele unor epoci sau evenimente istorice, fie pe cele ale trecerii prin lume a unor personalităţi importante: la Făgădău (în Romos) sau la Piatra Tomii, Piatra Mare şi Piatra Mică (în Ceru-Băcăinţi) – urme ale unor aşezări neolitice; Cioaca Grădiştei şi Dealul Cetăţuia (lângă Romoşel), Drumul lui Traian (lângă Romos) sau Villa rustica şi În Obrej (Şibot) – urmele unor aşezări din perioada daco–romană; Şanţul (Pârâul) turcului (în Romos) sau Câmpul Pâinii şi Monumentul dedicat lui Pavel Chinezu (în Şibot) – locurile unor bătălii sângeroase, prin care populaţia acestor locuri şi-a apărat şi păstrat libertatea; în Băcăinţi – ruinele „Bisericii de piatră”, ridicată în secolul XIII şi ale unor reşedinţe nobiliare din Evul Mediu; Casa Saşilor, în Romos – o fostă sală a etnicilor saşi, destinată unor evenimente culturale şi sociale; Casa parohială evanghelică (în Romos) – în subteranele ei se adăposteau localnicii în timpul invaziilor turceşti; locul numit “La Zleamăn”, pe Dealul Călugărului, în vecinătatea Romosului – unde se presupune că ar fi fost locuinţa Studentului din Romos; Monumentul eroilor şi bustul academicianului Niculae Stăncioiu, fondator al Clinicii de Cardiologie şi al Institutului Inimii din Cluj–Napoca – în centrul satului Romos; casa şi atelierul pictorului Aurel Nedel, unul din cei mai importanţi pictori români contemporani – în satul Vaidei; bustul lui Iosif Sârbu, primul campion olimpic la tir din istoria sportivă a României, la Helsinki, în 1952 – în centrul satului Şibot.
Ce se mai poate vizita în zonă?
Iubitorii acestui gen de turism îşi pot programa şi alte trasee, bogate în monumente şi informaţii, beneficiind de poziţionarea excepţională a arealului format din cele trei comune.
Din oricare din ele se poate ajunge foarte uşor în Geoagiu Băi, unde pot fi văzute celebrele Băi romane. De la Romos sunt doar 10 km până la Orăştie, unul din cele şapte foste burguri săseşti ale Transilvaniei, în centrul căruia se află singurul monument din lume dedicat unei cărţi (Palia de la Orăştie). De aici, un traseu poate duce spre Munţii Orăştiei, cu cetăţile lor dacice Costeşti, Blidaru şi capitala Sarmizegetusa Regia, un altul poate continua spre Deva (25 km), unde pot fi vizitate cetatea medievală şi Muzeul civilizaţiei dacice şi romane, adăpostit în Palatul Magna Curia, ridicat în secolele XVI – XVII. Şi doar 10 km mai încolo, la Hunedoara, poate fi vizitat Castelul Corvinilor, cea mai bine conservată construcţie medievală din sud-estul Europei.
În direcţia opusă, la doar 27 km de Şibot (aproximativ 35 km de Ceru–Băcăinţi) este Alba Iulia, oraşul Unirii de la 1918, supranumit şi “Capitala de suflet a României”. Pot fi vizitate Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii; urmele Castrului Roman – care a adăpostit celebra Legiune a XIII-a Gemina; Dealul Furcilor – unde au fost executaţi Cloşca şi Horea, capii răscoalei de la 1784; Catedrala romano-catolică (sec. XIII) şi Palatul Voievodal; şi, mai ales, Cetatea, repusă în valoare, în ultimii ani, printr-un vast program de restaurare. A fost construită la începutul secolului al XVIII-lea şi este una din cele mai reprezentative, în Europa, pentru stilul arhitectonic Vauban, specific cetăţilor puternic fortificate.
Turism ecumenic
Ruinele Mânăstirii Vaidei, construită în 1759 şi distrusă trei decenii mai târziu –aşezare monahală rurală care adăpostea şi o şcoală pentru copiii sătenilor; Biserica evanghelică (sec. XVII) şi Biserica ortodoxă (1784) – în Romos; capela – troiţă, pictată de Petru Poenaru şi Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, clădire monumentală (28 m lungime, 20 m lăţime) şi cu o arhitectură aparte – în Şibot; Biserica ortodoxă de zid „Sf. Arhidiacon Ştefan”, construită în 1744 – în Băcăinţi; bisericile ortodoxe de zid “Adormirea Maicii Domnului” (prima jumătate a sec. XIX) şi “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1848) – în Balomiru de Câmp; biserica ortodoxă din Dumbrăviţa (1866) – în comuna Ceru-Băcăinţi.
Turism etnografic
Comorile etno-folclorice, păstrate de-a lungul veacurilor şi transmise din generaţie în generaţie, pot fi descoperite în colecţiile muzeale, înfiinţate de Consiliul Judeţean Alba (Şibot şi Ceru–Băcăinţi), dar mai ales în existenţa însăşi a localităţilor, în viaţa de zi cu zi a oamenilor şi în sărbătorile lor: ansamblul rural Romos – câteva zeci de construcţii declarate monumente istorice, ilustrative pentru arhitectura caselor săseşti; casele din piatră, unice în România – la Ceru-Băcăinţi; meşteşugul creatorului de obiecte populare din lemn Constantin Perţa – la Ceru-Băcăinţi.
Sărbătorile satelor sunt, de asemenea, prilejuri de cunoaştere a tradiţiilor, folclorului şi portului popular.
La Romos, în fiecare an, la jumătatea lunii august, sunt invitaţi să se întâlnească fiii satului. Se întorc atunci acasă, pentru câteva zile, mulţi din cei plecaţi în alte locuri, dar şi foarte mulţi saşi, emigraţi în Germania în ultimii 25 – 30 de ani.
Ali – moli, cunoscut în alte localităţi din Transilvania sub numele de Moroleuca sau Strigarea peste sat, un obicei de primăvară, practicat în seara de Lăsatul secului (intrarea în Postul Paştelui): tinerii din sat se adună pe dealurile din apropiere şi aprind focuri,strigând, în acelaşi timp, diverse critici satirice la adresa unora dintre consătenii lor.
Cel mai cunoscut obicei al Romosului este cel al Căluşarilor. Este, de altfel, comun satelor din Munţii Orăştiei, fiecare, însă, având elemente specifice. Este un dans tradiţional executat exclusiv de bărbaţi, adunaţi într-o formaţie cu reguli foarte stricte de organizare. Originile lui provin din Saturnaliile romane. Căluşarii din Romos pot fi întâlniţi colindând din casă în casă între Ajunul Crăciunului şi ziua de 2 ianuarie. În toată această perioadă, membrii grupului locuiesc împreună, la o gazdă, de obicei unul din cei mai bogaţi sau influenţi oameni din sat. Căluşarii sunt însoţiţi de jupani, tineri aspiranţi care se iniţiază în dansul căluşarului. Ei umblă mascaţi şi îmbrăcaţi în mod bizar şi au sarcina să strângă, de la casele oamenilor, mâncare şi băutură pentru căluşari. Un alt membru al formatiei, ceparul, pastrează cheile de la camera de depozitare. Alte personaje sunt turcaşii – doi tineri care poartă turca, o reprezentare frumos împodobită a unei capre, cu panglici multicolore, blană de capră şi, în coarne, ciucuri multicolori şi blăniţă de iepure. Colindul căluşarilor se încheie în 2 ianuarie, zi în care are loc, în văzul întregului sat, “împuşcarea turcii”. Căluşarii din Romos sunt, de asemenea, prezenţi la toate evenimentele importante ale comunităţii. De altfel, se spune că, la intrarea în Alba Iulia, în 1599, Mihai Viteazul a fost întâmpinat de 112 căluşari, printre care se aflau şi cei din Romos.
Sărbătoarea salcâmului: are loc, în fiecare an, la începutul lunii iunie, la Ceru-Băcăinţi. Ea celebrează, în plină perioadă de înflorire, arborele cel mai frecvent întâlnit pe teritoriul comunei (peste 400 ha) şi care atrage, în fiecare an, sute de apicultori. Este prilej de întâlnire a fiilor satului, sunt organizate spectacole folclorice şi, seara, are loc Balul salcâmului.
Celebrarea bătăliei de la Câmpul pâinii: este organizată, de câţiva ani, de Primăriile Şibot şi Romos, în jurul datei de 13 octombrie şi a devenit un fel de Ziua comunei Şibot. După ceremonialul religios şi militar urmează, de obicei, spectacole folclorice.
Drumeţii
Pe Valea Romoşelului, dincolo de satul Romoşel (comuna Romos), poate fi întâlnit un peisaj superb, specific intrării, pe valea unui pârâu, în zona de munte. Acces uşor, pe drum de ţară, fără diferenţe mari de nivel.
Pentru iubitorii muntelui, ar putea fi atractivă o călătorie spre satul Ciungu Mare. Drumul de 7 km poate fi străbătut cu pasul sau cu automobile de teren, cu tracţiune 4×4. De aici se poate ajunge imediat pe vârful Ciungu (peste 900 m altitudine) sau, pe trasee mai lungi, pe vârfurile Şurianu sau Godeanu. Pe teritoriul satului Ciungu Mare, în zonele de păşune şi de pădure, sunt locuri minunate de belvedere. Pe colina “La fata ai (cea) bătrână” se poate intra pe traseul marcat (triunghi roşu) care duce de la Cugir la Cabana Prislop. Este, de asemenea, o zonă excelentă pentru of-road.
În Băcăinţi, amatorii de speologie pot cerceta peştera “Casa zmeului”.
La Ceru-Băcăinţi, o minunată drumeţie ar putea fi făcută până la Piatra Tomii, stânca de lângă care poate fi admirată întreaga Vale a Mureşului. De sub ea ţâşneşte pârâul Valea. Există o legendă care spune că în acel loc şi-ar fi avut sălaşul, pe vremuri, un haiduc viteaz numit Toma, iar între el şi fiica unui nobil local, Valea, ar fi fost o mare iubire. Întreaga poveste, publicată de Saveta Iţitesc, poate fi găsită la bibliotecaonline2.files.wordpress.com/2008/04/ititesc_saveta_-_piatra_tomii_-.pdf.
Sporturi de iarnă
Pot fi practicate schiul şi săniuşul pe pârtia din cătunul Frăsinei, comuna Romos, unde există o instalaţie de schi-lift cu nocturnă. Părtia este însă foarte scurtă şi este recomandată copiilor sau începătorilor. Cabana de la baza pârtiei poate găzdui până la 15 turişti în două încăperi. Cabana nu este încă inclusă în circuitul turistic.
Agrement, petrecerea timpului liber
Pescăria – la 3.5 km înainte de Romos, la intrarea dinspre drumul european E68. Are un luciu de apă de 9 ha. Deseori, aici au loc concursuri de pescuit. În special se pescuieşte crap.
La Popa saşilor – primul local destinat evenimentelor festive din Romos. A fost deschis de fostul preot, până în 1990, al bisericii evanghelice. Amenajare cu specific săsesc, la fel şi oferta culinară.
La Podeanu – local nou, amenajat cu gust şi rafinament. 120 de locuri în restaurant şi pe terasă interioară. Ofertă deosebită pentru organizare de evenimente.

Unde pot sta? (Posibilităţi de cazare)
Pescăria Romos – capacitate de cazare: 14 locuri, plus spaţii de campare şi amenajare pentru barbeque.
La Popa saşilor – situată în centrul satului Romos, pensiunea poate găzdui, în condiţii de confort, maximum 10 persoane.
Cabana “Vânătorul” – intrată de curând în proprietatea Primăriei Romos, este în curs de amenajare.
Cazare la localnici – pentru excursioniştii care ajung în Ciungu Mare: cei mai mulţi dintre localnici acceptă să-i găzduiască şi să le ofere un pahar de vinars şi o masă din produse ecologice.
Hanul Şurianu – situat pe drumul European E68, pe partea stângă în direcţia spre Sebeş, imediat după coborârea de pe pasarela care traversează autostrada în dreptul comunei Şibot. Cazare în 7 bungalouri. Capacitatea restaurantului: 220 de locuri în 2 săli mari şi 2 săli de protocol. Personal calificat în turism şi alimentaţie publică. Oferta bucătăriei: mâncăruri tradiţionale. Ofertă deosebită pentru organizarea unor evenimente de familie.
Pensiunea Florance – situată vis a vis de Hanul Şurianu. Condiţii de cazare excelente, certificate prin numeroase Diplome de excelenţă în turism. 11 camere şi capacitate maximă de cazare: 30 persoane. Confort termic deosebit asigurat de centrală termică proprie, acces la internet, camere cu televizor şi baie. Restaurant cu 100 de locuri, amenajat cu gust şi împărţit în 4 săli şi un separeu. Vara, masa poate fi servită şi pe terasă. Bucătăria oferă un meniu foarte bogat. Cele mai renumite mâncăruri: ciorbă de burtă, coaste de porc, mix-grill.
Pensiunea “Gura de rai” – la aproximativ 5 km de Şibot spre Sebeş, pe partea dreaptă, pe E68. Are fermă proprie (15 ha) de livadă şi culturi agricole şi fermă proprie de creştere a animalelor, care asigură produse naturale pentru bucătăria pensiunii. Capacitatea restaurantului: 40 locuri. Capacitate de cazare: 18 locuri, în 3 camere de 2 locuri (pat matrimonial) şi 3 camere de 4 locuri (câte 2 paturi matrimoniale).