Comuna Şibot
Prima menţionare a localităţii datează din 1281. Unele sate componente sunt, însă, mult mai vechi: la Băcăinţi au fost descoperite urme de locuire din epoca pietrei (prima atestare documentară: 1278), iar la Sărăcsău a fost descoperit un adevărat tezaur din perioada dacică (sec. I), care conţine, printre altele: 9 fibule, 3 colane, 4 brăţări şi şase inele plurispiralice dacice, toate din argint.
Satul Şibot a fost aşezare grănicerească pe vremea împărătesei Maria Tereza, iar Băcăinţi şi Sărăcsău au fost sate de iobagi.
Comuna se află în partea sud-estică a judeţului Alba şi este străbătută de cursul mijlociu al râului Mureş. Se învecinează la nord cu comuna Ceru-Băcăinţi, la sud cu satul Vinerea (Cugir), la est cu comunele Săliştea si Blandiana, iar la vest cu satul Aurel Vlaicu, component al oraşului Geoagiu.
Distanţe faţă de oraşele importante: 27 Km până la Alba Iulia, 13 Km până la Cugir, 12 Km până la Orăştie. Cele de mai sus sugerează un mare potenţial turistic în vecinătăţile imediate. Comuna are, însă şi propriile atracţii turistice.
În Obrej (toponimic care înseamnă “ridicături mici pe câmp sau şes sau chiar pe şesul dealului” – cf. B. Vulc): sit arheologic, de o parte şi de alta a DN7, descoperit cu ocazia descărcării de sarcină arheologică pentru construcţia Autostrăzii A1 Arad – Sibiu. A fost identificată o zonă de habitat rural din epoca romană (sec. II – III d. Cr.), cu zona locuită, zona funerară şi necropolă. După alte surse, era vorba de un vicus roman deosebit de important, având în vedere atât întinderea (28.000 mp), cât şi rolul său: constituia un centru meşteşugăresc major, deservind caravanele şi unităţile militare care se deplasau între Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane şi Apulum (Alba Iulia), unde era cantonată Legiunea a XIII-a Gemina. După cercetarea arheologică, ruinele au fost acoperite, pentru conservare şi, peste o parte a aşezării, a fost construită autostrada.
Villa rustica: în hotarul satului Băcăinţi, urme ale unei aşezări rurale din epoca romană, probabil în legătură cu cea de la În Obrej.
Câmpul Pâinii şi Monumentul comemorativ Pavel Chinezul: locul uneia din cele mai celebre bătălii între oştile creştine şi cele otomane. Victoria românilor pe Câmpul pâinii, un teren plan care se întinde de la Şibot până la Romos, în bătălia din 13 octombrie 1479, a întârziat cu aproape jumătate de secol invazia otomană asupra vestului Europei. Mai mult: după aceea, Transilvania a fost ocolită de turci chiar şi atunci când, după bătălia de la Mohacs din 1526, Ungaria a devenit, pentru un secol şi jumătate, paşalâc turcesc. Istoricul Cristian Ioan Popa numeşte, foarte plastic, Câmpul pâinii: “acest Marathon al transilvănenilor”.
Conform cronicilor, decisivă în bătălie a fost contribuţia oştenilor conduşi de Pavel Chinezul, el însuşi luptând în primele rânduri. Pavel Chinezul, sau Knizsi Pal în istoriografia maghiară, a devenit erou de legendă revendicat în egală măsură de români şi unguri. Ofiţer în armata regelui Matei Corvin, calitate în care este reprezentat şi în ansamblul statuar “Matei Corvin” din Cluj-Napoca, a fost recompensat pentru faptele de arme, în 1478, cu titlul de Comite (cneaz) al Timişoarei. A traversat, aşadar, cu armata sa, tot Banatul şi o parte din Ardeal, ca să se alăture oştilor conduse de voievodul Istvan Bathory.
În cinstea victoriei, regele Matei Corvin a înălţat o capelă pe Câmpul pâinii. Distrusă în timp, a fost înlocuită cu un monument care, la rândul lui, a dispărut. Amintirea lui Pavel Chinezu este întreţinută, însă, datorită Monumentului comemorativ ridicat în 1929, prin grija lui Nicolae Iorga. El e situat în incinta Gării CFR Şibot, care este şi un important nod feroviar.
Capela – troiţă: în centrul satului Şibot. Pictura interioară a fost realizată, în 1899, de Petru Poenaru, unul din cei mai străluciţi reprezentanţi ai Şcolii de pictură de icoane din Laz. Pictura a fost restaurată, în 2002, de Ioan Cucerza.
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Şibot: clădire monumentală, 28 m lungime şi 20 m lăţime, cu o arhitectură aparte, datorită – se pare – participării la construcţie, alături de localnici, a unor lucrători italieni. Se distinge prin originalitatea soluţiilor constructive la fiecare dintre componentele de bază. A fost ridicată începând cu anul 1826, după cum reiese din textul unei inscripţii în piatră descoperită în zidul exterior: “În 1826 noemvrie în 8 zile, Toma Mihu”.
Monumentul (bustul) lui Iosif Sârbu: primul campion olimpic la tir din istoria sportivă a României. La Helsinki, în 1952, a realizat un record care nu a mai fost egalat niciodată: 400 de puncte din 400 posibile.
Colecţia muzeală etnografică: în centrul satului, în curtea căminului cultural. Pot fi văzute unelte tradiţionale şi elemente de port popular specific zonei.
Biserica ortodoxă de zid „Sf. Arhidiacon Ştefan”: în satul Băcăinţi, peste Mureş. Construită în 1744, a fost transformată radical in 1895. Biserica nu e pictată, dar obiectele destinate oficierii cultului: icoane, cruci, clopotul au decoraţiuni excepţionale.
Ansamblul şi ruinele Bisericii de piatră: fosta biserică evanghelică din satul Băcăinţi, costruită în secolul al XIII-lea. Zona în care a funcţionat constituia, de fapt, un ansamblu rezidenţial care mai cuprindea curţile a 5 familii de grofi. Biserica era legată de acestea printr-un pod de lemn, lung de câteva zeci de metri, care trecea pe deasupra pârâului şi a drumului, unind cei doi versanţi de munte. Vis a vis de biserică pot fi văzute ruinele unui vechi castel care, conform legendei, ar fi aparţinut unei iubite a lui Mihai Viteazul. Accesul se face prin curtea şi grădina unui localnic.
Podul plutitor peste Mureş (brodina): este un mijloc de transport pe apă întâlnit pe tot cursul mediu şi inferior al Mureşului. Un fel de “feribot fără motor” care, printr-un sistem ingenios, valorifică forţa apei pentru a impinge ambarcaţiunea perpendicular pe cursul ei. E folosit din vechime, la traversarea râului, pentru persoane, animale şi mijloace de transport. Pe teritoriul comunei există 3 brodine: la Băcăinţi, la Şibot şi la Balomiru de Câmp.
Peştera “Casa zmeului”: la ieşirea din Băcăinţi spre Ceru – Băcăinţi. Acces dificil, pe pantă abruptă, prin pădure deasă de salcâmi. O provocare, dar şi o atracţie deosebită pentru speologi. Momentan, peştera este inaccesibilă turiştilor.
Biserica ortodoxă de zid “Adormirea Maicii Domnului”: în centrul satului Balomiru de Câmp, în aceeaşi incintă cu cimitirul şi cu Biserica “Sfinţii apostoli Petru şi Pavel”. A fost ridicată în prima jumătate a secolului XIX. Construcţia e neobişnuită pentru că turnul-clopotniţă e situat în partea răsăriteană.
Biserica ortodoxă de zid “Sfinţii apostoli Petru şi Pavel”: în Balomiru de Câmp, în aceeaşi incintă cu cimitirul. E de dimensiuni mai mici, a fost construită în 1848 şi nu are pictură interioară. Turnul clopotniţei se înalţă doar cu un nivel deasupra acoperişului. Clopotul său original este expus la Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Mormintele unor luptători anticomunişti: în cimitirul din Balomiru de Câmp îşi dorm somnul de veci eroi precum Gheorghe Opriţa, luptător în munţi şi martir al închisorilor comuniste, pictorul Anghel Avram şi inginerul Petru Badiu, foşti deţinuţi politici.