 |
 |
|
|
Alte tipuri de turism
Turismul ecumenic
Drumetii
Comorile etno-folclorice, păstrate de-a lungul veacurilor și transmise din generație în generație, pot fi descoperite în colecțiile muzeale, înființate de Consiliul Județean Alba (Șibot și Ceru–Băcăinți), dar mai ales în existența însăși a localităților, în viața de zi cu zi a oamenilor și în sărbătorile lor: ansamblul rural Romos – câteva zeci de construcții declarate monumente istorice, ilustrative pentru arhitectura caselor săsești; casele din piatră, unice în România – la Ceru-Băcăinți; meșteșugul creatorului de obiecte populare din lemn Constantin Perța – la Ceru-Băcăinți.
Sărbătorile satelor sunt, de asemenea, prilejuri de cunoaștere a tradițiilor, folclorului și portului popular.
La Romos, în fiecare an, la jumătatea lunii august, sunt invitați să se întâlnească fiii satului. Se întorc atunci acasă, pentru câteva zile, mulți din cei plecați în alte locuri, dar și foarte mulți sași, emigrați în Germania în ultimii 25 – 30 de ani.
Ali – moli, cunoscut în alte localități din Transilvania sub numele de Moroleuca sau Strigarea peste sat, un obicei de primăvară, practicat în seara de Lăsatul secului (intrarea în Postul Paștelui): tinerii din sat se adună pe dealurile din apropiere și aprind focuri,strigând, în același timp, diverse critici satirice la adresa unora dintre consătenii lor.
Cel mai cunoscut obicei al Romosului este cel al Călușarilor. Este, de altfel, comun satelor din Munții Orăștiei, fiecare, însă, având elemente specifice. Este un dans tradițional executat exclusiv de bărbați, adunați într-o formație cu reguli foarte stricte de organizare. Originile lui provin din Saturnaliile romane. Călușarii din Romos pot fi întâlniți colindând din casă în casă între Ajunul Crăciunului și ziua de 2 ianuarie. În toată această perioadă, membrii grupului locuiesc împreună, la o gazdă, de obicei unul din cei mai bogați sau influenți oameni din sat. Călușarii sunt însoțiți de jupani, tineri aspiranți care se inițiază în dansul călușarului. Ei umblă mascați și îmbrăcați în mod bizar și au sarcina să strângă, de la casele oamenilor, mâncare și băutură pentru călușari. Un alt membru al formatiei, ceparul, pastrează cheile de la camera de depozitare. Alte personaje sunt turcașii – doi tineri care poartă turca, o reprezentare frumos împodobită a unei capre, cu panglici multicolore, blană de capră și, în coarne, ciucuri multicolori și blăniță de iepure. Colindul călușarilor se încheie în 2 ianuarie, zi în care are loc, în văzul întregului sat, “împușcarea turcii”. Călușarii din Romos sunt, de asemenea, prezenți la toate evenimentele importante ale comunității. De altfel, se spune că, la intrarea în Alba Iulia, în 1599, Mihai Viteazul a fost întâmpinat de 112 călușari, printre care se aflau și cei din Romos.
Sărbătoarea salcâmului: are loc, în fiecare an, la începutul lunii iunie, la Ceru-Băcăinți. Ea celebrează, în plină perioadă de înflorire, arborele cel mai frecvent întâlnit pe teritoriul comunei (peste 400 ha) și care atrage, în fiecare an, sute de apicultori. Este prilej de întâlnire a fiilor satului, sunt organizate spectacole folclorice și, seara, are loc Balul salcâmului.
Celebrarea bătăliei de la Câmpul pâinii: este organizată, de câțiva ani, de Primăriile Șibot și Romos, în jurul datei de 13 octombrie și a devenit un fel de Ziua comunei Șibot. După ceremonialul religios și militar urmează, de obicei, spectacole folclorice.
Constantin Perţa, artist popular din comuna Ceru Băcăinţi
Dănuţ Bâldea din Ciungu Mare - Romos
Căluşar din Romos
Căluşarii din Ceru Băcăinţi în spectacol, cu ocazia "Sărbătorii salcîmului"
Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.